RO | RU | EN

Calendar

Noutăți патриархия.ru

Panorama Mănastirii

Statistica vizitatori

Acum pe site: 4
Astăzi: 391
Săptămînal: 2414
Lunar: 11229
Pe 3 luni: 35650

PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI

     Odată, pe când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe pământ, intrând ei într-un sat, pe casa cea mai frumoasă văzură un duh necurat șezând pe acoperiș și dormind. 
    Doamne, ce înseamnă asta? Întrebă Sfântul Petru. 
     - Înseamnă – răspunse Dumnezeu – că oamenii din casa aceasta trăiesc în fărădelegi și nepăsare de cele sufletești. De aceea duhul necurat doarme liniștit. Nu se teme de primejdie, pentru că îi are în mâna lui. 


Сiteşte întregul articol>>

UN RECUNOSCĂTOR ADEVĂRAT

    La Roma, un tânăr bogat suferise de o boală grea și apoi se făcuse bine. Când ieși pentru prima dată afară, în grădină, se simți ca născut din nou și, plin de bucurie, lăuda pe Dumnezeu cu glas tare. Întorcându-și fața spre cer, el spuse:

    ,,O, Prea Bunule Părinte, dacă ar putea vreun om să-Ți răsplătească pentru ceva, cu câtă plăcere aș voi șă-Ți dau toate avuțiile mele!”

    Aceste cuvinte le auzi Ion, numit Ciobanul, și zise tânărului bogat:


Сiteşte întregul articol>>

NICIODATĂ SĂ NU FACI JUDECATĂ PRIPITĂ

   Pe vremea când o îngheţată costa mult mai puţin decât astăzi, un copil de vreo 10 ani intră într-o cofetărie şi se aşeză la o masă. Fata care servea îi puse un pahar cu apă în faţă.

    “Cât costă o îngheţată de ciocolată cu migdale pe deasupra?”, o întrebă copilul.

    “Cincizeci de cenţi”, îi răspunse fata. Copilul scoase din adâncul buzunarului un pumn de monede, şi le examină atent.


Сiteşte întregul articol>>

VAMEŞII ŞI FARISEII ÎN ZILELE NOASTRE

    Un râu vijelios despărţea două sate cu oameni diferiţi. Cei care trăiau de-a dreapta râului erau consideraţi sfinţi, fiindcă - spuneau ei – lucrau numai fapte bune, erau credincioşi, ţineau posturile şi făceau milostenie, a zecea parte din venitul lor o duceau la biserică. Iar de-astânga era "satul păcătoşilor”, cu oameni leneşi, cam cheflii, care nu prea mergeau pe la biserică şi nu ţineau poruncile cum trebuie.

  Într-una din zile, se lăsă deasupra celor două sate un nor negru înspăimântător şi începu într-o clipă o furtună cum nimeni nu mai văzuse. 


Сiteşte întregul articol>>

VINOVATUL DOVEDIT

     Demult, trăia într-un sat un brutar renumit pentru pâinea sa. Dar, într-o zi, lui i se păru că sunt cam uşoare bucăţile de unt pe care tocmai le cumpărase de la un ţăran şi le aşeză pe cântar. Când colo, ce să vezi?! În loc de 1 kg, cât trebuia să aibă o bucată, fiecare cântărea doar 800 de grame. Supărat foc, omul s-a dus degrabă la judecătorie, spunând că ţăranul înşeală lumea şi cerând, bineînţeles, pedepsirea acestuia. N-au trecut nici două ceasuri şi ţăranul a fost adus în faţa judecătorului, care l-a ameninţat:


Сiteşte întregul articol>>

GÂNDUL CEL BUN

    Îndreptându-se spre casă, un ţăran a găsit la marginea drumului, pe câmp, un sac plin cu porumb.

     Uitându-se el de jur-împrejur, s-a hotărât să-l ia acasă, fiindcă i-ar fi prins tare bine şi, oricum, nu-l vedea nimeni. S-a mai uitat o dată înainte, înapoi, în dreapta şi în stânga şi s-a aplecat să ia sacul. Dar, deodată, s-a oprit, amintindu-şi că, într-o singură direcţie, nu s-auitat: în sus.

    Privind cerul, lăsă acolo sacul şi, zâmbind, îşi continuăliniştit drumul spre casă, spunându-şi:


Сiteşte întregul articol>>

COPILUL BINE CRESCUT

    Într-un sat din câmpie, s-au întâlnit la fântână trei femei. Două dintre ele nu încetau să-şi laude băieţii. Cea de-a treia însă, nu spunea nimic, cu toate că avea şi ea un băiat de care nu s-ar fi putut plânge. Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă şi au plecat împreună înapoi, spre casă. Pe drum, s-au întâlnit cu cei trei copii, care se jucau într-o livadă.

    - Ia uite-l pe-al meu, a zis prima femeie. E aşa de puternic.

    - Dar al meu, zise şi a doua, e priceput la toate.

    Nici de această dată, cea de-a treia femeie nu a spus nimic, însă copilul ei, văzându-şi mama, s-a grăbit să vină şi să ia el găleata. Ceilalţi doi băieţi au început să râdă şi au rămas să se joace mai departe.


Сiteşte întregul articol>>

LINIŞTEA SUFLETEASCĂ

    La o serat, se găsea, printre musafiri, şi un ateu – om rău, lipsit de credinţă – care l-a întrebat la un moment dat pe creştinul de alături:

    - De unde ştii tu că Dumnezeu te-a iertat pentru păcatele tale sau că îţi ascultă rugăciunile, când, de fapt, nu vezi nimic din toate acestea?

    - Dar tu, îl întrebă la rândul său creştinul, de unde ştii dacă este zahăr în ceaiul pe care îl bei acum?


Сiteşte întregul articol>>

COPILUL ŞI PREOTUL

   Mergând prin parohia sa, un preot l-a auzit pe un copil vorbind urât cu prietenii săi de joacă şi înjurând. Oprindu-se, l-a întrebat:

    - Dacă cineva ar vorbi în limba engleză, ce ai crede despre el?

    - Că este un englez, a răspuns băieţelul

    .- Dar dacă cineva ar vorbi în limba spaniolă?

    - Ar fi un spaniol, desigur


Сiteşte întregul articol>>

CHEIA POTRIVITĂ

    La un călugăr a venit o femeie să-i ceară ajutorul, fiindcă nu avea înţelegere în casă.

    - Ce-ai făcut în această situaţie, a întrebat-o călugărul?

    - Am încercat să-mi conving bărbatul, certându-l.

    - Când aţi avut iar probleme, ce-ai mai făcut?

    - Acelaşi lucru, i-a răspuns din nou femeia. I-am reproşat şi l-am certat. Şi de fiecare dată am făcut la fel. Atunci, călugărul a scos o grămadă de chei şi dându-i una femeii a rugat-o să deschidă uşa din faţa lor. A încercat femeia, dar, nepotrivindu-se cheia respectivă, i-a cerut călugărului altă cheie.


Сiteşte întregul articol>>

PREŢUL LUCRURILOR

   Un om avea un băiat tare leneş. Atât de leneş, că nu făcea nimic toată ziua, dar ştia să ceară bani de la părinţi ca să-şi cumpere dulciuri şi jucării. Dar, într-o zi, tatăl său a hotărât să-l lecuiască şi, când băiatul avenit iarăşi să-i ceară bani, i-a spus:

    - Fiule, eu ţi-aş da banii aceştia, dar mă tem că tu nu ştii să-i preţuieşti. Nu ştii valoarea lor şi îi cheltuieşti fără rost.

    - Cum să nu, tată? Ştiu foarte bine că banii se câştigă greu şi nu îi voi mai risipi. 


Сiteşte întregul articol>>

CEI PATRU UCENICI

 

    O dată, patru ucenici au vrut să se întreacă. Zis şi făcut. S-au aşezat toţi într-o încăpere şi au decis ca, timp de trei zile, nici unul să nu spună o vorbă, ca astfel să-şi încerce răbdarea şi puterea de concentrare. Dar, spre seară, când a început să se întunece, unul nu s-a mai putut abţineşi a zis:

    - Să aprindă cineva lumina!

    - Ce faci, nu trebuia să tăcem? – l-a întrebat nedumerit al doilea.

    - Proştilor, de ce aţi vorbit? – se repezi al treilea să-i dojenească.


Сiteşte întregul articol>>

ADEVĂR SAU MINCIUNĂ

     Un tânăr l-a întrebat pe duhovnicul său:

    - Aş vrea să cunosc cât mai multe despre credinţă şi religie. Am citit multe cărţi, dar nu ştiu care sunt adevărate şi care nu. Unele spun într-un fel, celelalte altfel, eu ce să mai cred?

    - Fiule, cea mai mare ispită este cea care îţi încearcă credinţa cu tot felul de cuvinte frumos spuse, dar golite de duh. Ţi-ar plăcea ca cineva să-ţi dăruiască un măr tare, frumos, dar când vrei să-l mănânci să vezi că înăuntru-i tot viermănos şi stricat? 


Сiteşte întregul articol>>

AL PATRULEA MAG


Сiteşte întregul articol>>

Naşterea lui Hristos în desene animate!


Сiteşte întregul articol>>

PIlda bogatului căruia i-a rodit ţarina

Şi le-a spus lor această pildă, zicând: Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina. Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele? Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniţele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo tot grâul şi bunătăţile mele; Şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te.

Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu.


Сiteşte întregul articol>>

Priveste pilda Semănătorului

Pilda Semănătorului religie cultura religieDupă cum semănătorul, deschizând mâna sa, aruncă sămânţa pe pământ, tot aşa propovăduitorul Evangheliei, deschizând gura sa, împrăştie învăţătura sa în urechile ascultătorilor.

Sămânţa nu rodeşte, sau rodeşte, după felul pământului în care se seamănă. “Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi pe când semăna el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată în picioare şi păsările au mâncat-o”.

Acest verset este o introducere proprie a lui Luca, prin trei cuvinte cu aceeaşi rădăcină. În sensul plenar sau duhovnicesc al cuvântului, SEMĂNĂTORUL este Iisus Hristos, care a venit pe pământ să ne propovăduiască învăţăturile mântuirii. El nu zice: “Eu am ieşit să seamăn sămânţa Mea”, ca să nu Se arate iubitor de slavă deşartă şi să dea prilej de tulburare fariseilor şi cărturarilor, care, mereu căutau să-L învinovăţească.


Сiteşte întregul articol>>

Cele patru piersici

O dată, un ţăran a vrut să-i încerce pe cei patru fii ai săi. I-a chemat dimineaţa la el şi i-a dat fiecăruia câte o piersică. A plecat apoi la câmp, lăsându- i să-şi vadă de treburi şi să-şi împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe toţi patru în tindă şi l-a întrebat pe cel mai mare:

- Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta?

- Ce să fac, tătucă, am mâncat-o şi-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Am luat, apoi, sâmburele, 1-am plantat în spatele casei, am udat locul şi nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos şi roditor.

- Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar.


Сiteşte întregul articol>>

Sfânta Treime

Un om simplu călătorea pe un drum de ţară, în tovărăşia unui preot. Vorbind ei de una de alta, omul şi-a arătat o nedumerire:

- Cuvioase părinte, nu pot înţelege cum de în Sfânta Treime sunt trei Persoane care formează Una singură. Cum de Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt trei persoane unite, nedespărţite, dar fără a se amesteca una cu cealaltă?

- Fiul meu, îi răspunse cu răbdare preotul, sunt şi lucruri mai presus de gândirea noastră păcătoasă, însă ceea ce spui nu este atât de greu de priceput. Să privim, de exemplu, soarele! Să zicem că sfera de foc, ce dăinuieşte acolo de veacuri, este Tatăl. Apoi, să spunem că lumina care ne vine de la soare este Fiul, lisus Hristos, Ce a venit să ne lumineze viaţa şi să ne scape de păcate.


Сiteşte întregul articol>>

Cei trei prieteni

Se povesteşte că un om a fost acuzat, odată, de o faptă pe care n-o făcuse. Pentru a scăpa de pedeapsă, cineva trebuia si depună mărturie că omul acesta este nevinovat.

S-a dus el la cei trei prieteni pe care îi avea şi i-a rugat ca, a doua zi, să meargă împreună cu el la judecător şi să-1 scape astfel de pedeapsă.

A doua zi, primul prieten s-a scuzat că nu mai poate veni. Al doilea 1-a urmat până la uşa tribunalului, însă acolo s-a răzgândit şi a făcut cale întoarsă. Cel de-al treilea prieten, pe care omul contase cel mai puţin, a intrat, a depus mărturie pentru el şi 1-a salvat, redându-î astfel libertatea.La fel se întâmplă cu fiecare dintre noi.


Сiteşte întregul articol>>

Păcatul cel mai mare

O dată, un călugăr a fost întrebat: - Părinte, care este cel mai mare păcat? - Sinuciderea este, fără îndoială, cel mai groaznic păcat. Nimeni nu are dreptul să îşi ia viaţa pe care Dumnezeu, din bunătate, i-a dat-o.

Chiar dacă, în viaţă, ne încearcă mari greutăţi sau deznădejdi, Dumnezeu ne-a dat şi puterea de a trece peste ele, iar prin rugăciune şi căinţă, toate vor părea mai uşoare.Iuda a fost cel care s-a rupt de Iisus şi de învăţătura Sa. Treptat, inima lui s-a îndepărtat de Dumnezeu şi locul dragostei şi al voinţei a fost luat de nechibzuinţă. încrederea dată de credinţă a dispărut.

Mai întâi, Iuda nu a fost de acord cu Iisus, apoi L-a trădat, pentru ca, în final, să îşi ia viaţa, ca semn al ruperii totale de Dumnezeu. Iuda nu s-a omorât din deznădejde, ci din ură. Şi, de aceea, sinuciderea este cel mai mare păcat.Inima ta trebuie să trăiască în speranţa îndreptării, a mântuirii, nu să fie omorâtă.


Сiteşte întregul articol>>

O monahie milostivă

Mama parintelui EfremO monahie milostiva, care se ducea din casa in casa si din magazin in magazin si cersea pentru saracii unui azil de batrani, a intrat intr-o zi casa unde erau adunati oameni multi care discutau, fumau si beau.

Fara sa se tulbure si fara sa se gandeasca la altceva in afara de milostenia pe care o cerea, s-a prezentat cu simplitate si blandete in fata lor si cu liniste nemasurata a cerut milostenie pentru batranii ei parasiti.

Unul dintre cei prezenti, in ceasul in care maicuta intindea mana, i-a scuipat in palma cu toata batjocura.


Сiteşte întregul articol>>

DESPRE VIAŢA FERICITULUI VASILE DE LA MOSCOVA

Fericitul VasileAcest fericit Vasile a trăit în vremea împărăţiei binecredin-ciosului cneaz Ioan Vasilievici şi a păstoriei sfinţitului Macarie, mitropolitul Moscovei şi a toată Rusia. Tatăl lui se numea Iacov, iar mama lui Ana.

Pe când era încă copil, a fost dat ca ucenic la un cizmar, unde ducea o viaţă de nevoinţă, rugându-se deseori şi arătând încă de atunci primele semne ale darurilor dumnezeieşti pe care le primise.

într-o zi, la vârsta de 16 ani, a început să râdă de un negustor care a venit să comande mai multe perechi de încălţări noi.


Сiteşte întregul articol>>

Ajutor dezinteresat

Într-o seară, un tânăr se întorcea acasă. Dar, din cauza întunericului ce se lăsase, s-a împiedicat de un bolovan şi, căzând, s-a lovit destul de tare. Supărat foc, a plecat mai departe, dar un gând nu-i dădea pace. Ce căuta ditamai bolovanul în mijlocul drumului şi cum de nu 1-a văzut la timp?

Aoleu, dar dacă mai trec şi alţi oameni şi păţesc la fel ca el? Chiar în acea clipă, tânărul s-a oprit şi, cu toate că se lovise destul de tare şi se grăbea să ajungă acasă, a făcut cale întoarsă până la bolovanul cu pricina pe care 1-a împins la marginea drumului.


Сiteşte întregul articol>>

Cele două grăunţe

Într-o zi, un ţăran ieşi pe ogor, la semănat. Un grăunte, rămas pe vârful unui bulgăre de pământ, a început să se laude către altul, aflat adânc sub brazdă:

- Vezi tu, frate, zaci acolo luptându-te cu frigul pământului şi cu bezna, tân- jind după o rază de soare, după lumină şi căldură. Eu, frăţioare, o duc mult mai bine, în timp ce tu te chinui.

Dar, în clipa aceea, o cioară a coborât pe neaşteptate din văzduh şi a înghiţit grăuntele rămas la vedere, în schimb, fratele său de sub brazdă încolţi peste puţin timp şi, din micul grăunte, ieşi din pământ un spic frumos şi trainic.

De-abia acum, lumina şi căldura soarelui îi făceau cu adevărat bine. Cu vremea, spicul deveni copt şi roadă lui multă.


Сiteşte întregul articol>>

12 >